Elemente de prim ajutor in situatii de urgenta si/sau extreme

COLAPSUL IN CAZ DE ACCIDENTE DE STRADA SAU ALTE TRAUMATISME GRAVE


 Prin colaps definim in acest caz lesinul sau lipotimia. Animalul in urma unui accident sau a unei intoxicatii grave isi pierde cunostinta. Respiratia, de regula, este superficiala, cu o frecventa scazuta, pulsul este de asemenea slab. Pulsul la caine se ia cel mai usor la incizura mandibulei sau in capul pieptului. Animalului i se deschide gura, se trage limba afara, daca are tendinta de a o trage pe gat este bine sa o legam cu un tifon si s-o tragem usor in exterior fara a forta. Se uda – mai ales vara – botul animalului cu apa rece, eventual se spala si gura daca exista saliva in exces. Animalul trebuie tinut in decubit lateral sau ventral. Este contraindicat decubitul dorsal, adica pe spate, fiindca animalul se poate ineca cu saliva. Daca ochii sunt intredeschisi se verifica reflexul ocular. In cazul in care colapsul este in urma unui traumatism trebuie mutat cu grija pentru a nu i se forta coloana eventual lezionata.
In cazul in care sunt plagi si sangerari usoare se va izola zona cu un bandaj, iar in continuare trebuie sa ajungem urgent la medicul veterinar care va administra adrenalina, digoxin, atropina, miofilin, dexametazon, eventual antihemoragice, reechilibrante hidro-electrolitice, antibiotice.


AVULSIA (IESIREA IN AFARA ORBITEI) A GLOBULUI OCULAR


Cainii in urma unor traumatisme sau muscaturi pot ajunge cu un glob ocular in afara orbitei. Rasele brahicefalice, in special pechinezii au o predispozitie la aceasta, situatie cauzata de arcada osoasa - care cicumscrie orbita – incompleta. Un simplu traumatism cranian anterior poate produce aceasta. In momentul in care s-a produs avulsia, din cauza ingreunarii circulatiei de intoarcere ochiul se edematiaza, si aparent nu mai incape in orbita. Daca se sta mai mult de 30 minute in aceasta stare, apar leziuni degenerative ireversibile ale retinei, globul ocular, chiar repus in pozitie isi va pierde functionalitatea. In consecita, urgent trebuie incercata reintroducerea globului ocular in orbita. Cu degetul mare (indexul) umezit se apasa constant si nu foarte puternic pe globul ocular presandu-l pentru a reintra in orbita. Daca avem taria sa facem aceasta, dupa cateva zeci de secunde de apasare constanta, perioada in care edemul si in consecinta si diametrul ochiului se reduc, vom avea satisfactia sa simtim cum ochiul reintra relativ brusc in orbita. Dupa aceasta cu un tampon umed pe ochi si incercand continuu sa-i inchidem pleoapele va trebui sa ne grabim la un medic veterinar, care dupa o anamneza si o evaluare a ochiului va decide antibioterapia ulterioara si eventual sutura, pentru o scurta perioada, a pleoapelor (blefarorafia).


INECAREA CU UN OS SAU ALT CORP STRAIN


In primul rand trebuie facuta diferentierea cu tusea, cainii, atunci cand tusesc sunt foarte convingatori, motiv pentru care multi stapani vin la medic acuzand ca au un os in gat. Un caine cu un corp strain in gat se zbate, tuseste si respira agitat, incearca sa-si introduca laba in gura. Daca nu se intervine de urgenta si daca respectivul corp strain are dimensiuni mari se poate produce asfixia. Aceasta se vede reletiv usor, situatie in care se intervine prin o manopera specifica de introducere a doua degete in gura la cainii de talie medie, un deget la cei mici si trei – patru degete la cei de talie mare si foarte mare. Degetele se introduc rapid si destul de adanc, se inspecteaza rapid zona faringiana, incercandu-se demobilizarea corpului strain respectiv fara a leziona mucoasa. Aceasta manopera nu este periculoasa in sensul muscaturii decat in cazul cainilor foarte agresivi, speriati, precum si in cazul pisicilor. Degetele odata introduse in faringe elimina posibilitatea de a fi muscati. Cainele poate musca mana din fata botului sau introdusa doar in gura acestuia. Chiar daca ati reusit extragerea corpului strain respectiv, trebuie sa ajungeti la medicul veterinar care va inspecta mucoasa orofaringiena si va institui o antibioterapie de protectie 3 – 7 zile.


INGESTIA ACCIDENTALA A UNUI CORP STRAIN


Este un accident relativ frecvent la cateii tineri din rasele de talie mare si in special brahicefalice (cu botul turtit), rase care au si faringele mai larg. La aceasta varsta si la aceste rase, exista o decalibrare care se mai atenueaza cu cresterea, respectiv ce trece prin faringe nu trece si prin pilor (orificiul de golire a stomacului). Corpul strain respectiv poate fi eliminat prin voma existand doua exceptii si anume una in cazul in care respectivul corp strain este contondent, raneste stomacul, produce durere, spasm si in consecinta imposibilitatea vomei, alta in cazul in care o parte a corpului strain este angajata la iesirea din stomac (de exemplu un cordon sau un ciorap). Ar fi bine sa stim natura corpului strain, sa ne grabim la medicul veterinar care va examina palpatoriu, ecografic si eventual radiologic animalul, va decide daca este necesara fortarea vomei, va indrepta animalul catre chirurgie sau va tine animalul sub supraveghere pana la eliminarea prin scaun a corpului strain respectiv. Corpii metalici, din cauza greutatii specifice mari, sunt greu de vomat din pozitie patrupedala, dar pot fi eliminati prin voma de catre animale usor tranchilizate aflate in decubit lateral pe partea dreapta (xilazina este de recomandat in aceste cazuri fiind un tranchilizant si un vomitiv). Nu fortati d-voastra voma prin administrare de apa cu sare, decat in cazul in care sunteti nevoit de imposibilitatea deplasarii si mai ales indrumat de un specialist.


FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE


Este o situatie extrem de grava, ce apare de regula in accidentele de strada, mai rar in cazurile unor caderi, etc. De regula este afectata coloana lombara si toracala, foarte rar cea cervicala. Principalul simptom este paralizia totala sau doar a trenului posterior. In prima faza apare contractura musculara, ce duce la extensia fortata a membrelor, durere si imposibilitatea miscarii, apoi membrele devin atone si insensibile. In prima faza sensibilitatea este exacerbata datorata compresiunii acute pe maduva spinarii, apoi apar in 2-3 zile leziuni degenerative de regula ireversibile care duc la paralizia propriu-zisa, flasca si nedureroasa. Animalul trebuie pus in decubit lateral, fara a fi prea mult manevrat, trebuie improvizata o targa de care eventual trebuie legat. Daca este cazul e bine sa-l tranchilizam cu diazepam sau cu fenobarbital in doze de 0,5 mg/kg, pentru a suporta mai usor socul post-traumatic si de transport. O doza prea mare de tranchilizant poate produce deprimarea functiei respiratorii, iar tranchilizantele nu pot fi folosite pana nu am exclus riscul unei eventuale hemoragii interne situatie in care mucoasele devin palide iar prezentarea la medicul veterinar devine o urgenta majora.


FRACTURI DESCHISE SI INCHISE ALE MEMBRELOR SI MANDIBULEI


In urma accidentelor de strada sau a altor lovituri, pot aparea fracturi ale membrelor. Fractura daca nu este deschisa (adica nu apar discontinuitati ale pielii cu penetrarea unor fragmente osoase spre exterior), nu constituie o urgenta. Fracturile deschise sunt urgente relativ, animalul trebuie culcat pe partea opusa fracturii, plaga acoperita cu o panza curata pentru a evita o contaminare suplimentara pe parcursul transportului catre medicul veterinar. Fracturile inchise trebuie si ele vazute de medicul veterinar, pentru a putea stabili natura acestora si modalitatea de remediere. Daca se poate face repunerea fara interventie chirurgicala, exista posibilitatea imobilizarii in gips pentru 3 saptamani. De regula, daca este nevoie de interventie chirurgicala, in cazul fracturilor inchise, aceasta se programeaza la 3 – 5 zile de la data fracturii, asteptandu-se organizarea hematomului. In cazul fracturilor deschise, interventia chirurgicala se face imediat. Fracturile de mandibula apar in special la accidente de strada, iar la pisici in mod particular in cazul caderilor de la inaltime. Animalul cu fractura de mandibula are un facies caracteristic, uneori asimetric, cu ptoza (caderea) mandibulei, imposibilitatea inchiderii gurii sau a masticatiei. In functie de localizare si gravitate, complexitatea interventiei chirurgicale variaza, hranirea pacientului continuind o perioada variabila doar cu lichide, supe pasate, etc.


PLAGILE PRIN MUSCARE, ELEMENTE DE PARTICULARIZARE DATORATE STRIVIRII


Cainii sunt carnivore de grup, ierarhizarea fiind o activitatea aproape continua, iar muscatura o arma des folosita. Plagile prin muscare pot fi considerate de la inceput ca fiind contaminate, in consecinta aseptizarea mecanica si chimica a plagii este foarte importanta. Deseori plagile prin muscare nu sunt luate in serios, fiindca aparent nu prezinta discontinuitati majore ale pielii. In realitate apar striviri destul de importante, sufuziuni (mici hemoragii) subcutanate, distructii tisulare care la una – doua zile de la momentul muscaturii se edematiaza intens, durerea se intensifica, apare o colectie serioasa care prin infectare devine purulenta. Antibioterapia, antiinflamatoriile si antiedematoasele sunt foarte necesare, reducand durerea, uneori chiar starea de soc. Cainii cu muscatura foarte puternica pot produce chiar gangrena pielii locului muscat. Blana este o protectie pentru caini dar si are capacitatea de a ascunde eventualele plagi care in lipsa aerisirii se pot infecta.


INTOXICATIILE CU RATICIDE ANTICUMARINICE SAU DE ALTA NATURA


Otravurile de sobolani – raticidele – au de regula o baza oxicumarinica cu efect anticoagulant, producand hemoragii in tesuturi ducand in ultima instanta la moartea animalului. In ultima perioada constatandu-se ca oxicumarinicele puse pe substrat constituit din cereale – exemplu: grau – nu sunt consumate destul de bine, s-a trecut pe scara larga la folosirea unor momeli proteice, care din pacate sunt tentante si pentru caini. Animalul intoxicat cu oxicumarinice are dificultati de respiratie, si patognomonic (caracteristic) microhemoragii (punctiforme) vizibile daca ne uitam cu atentie pe mucoasa bucala si conjunctivala. In faze mai avansate apar hemoragii intense vizibile digestive si respiratorii ce pot duce chiar la moartea pacientului. Pentru aceste toxice exista un antidot specific – vitamina K3 sau fitomenadiona, administrata injectabil in doze si frecvente decise de medicul veterinar. Fitomenadiona poate fi administrata si per os (pe gura) in doze duble, dar cu un efect mai slab. In cazul injectarii se recomanda administrarea concomitenta a unui antihistaminic, fiindca poate produce reactii alergice manifestate cu un edem generalizat vizibil mai ales la nivelul capului si botului. Un alt produs care ajunge sa constituie un un caz frecvent de intoxicatie la caini este furadanul, un insecticid folosit pe scara larga in agricultura. Simptomatologia consta in efecte muscarinice respectiv diaree si salivatie abundenta. Antidotul este atropina, in doze administrate de medicul veterinar.


INTOXICATIA CU ANTIGEL, PARTICULARITATI ALE ANTIDOTULUI


Propilenglicolul, principalul component al antigelului folosit ca agent de racire la motoare este dulce la gust si in consecinta nu rare sunt cazurile in care cainii il pot consuma ca atare din recipiente sau chiar de pe jos. Din pacate are o toxicitate indirecta pentru mamifere, a caror enzima hepatica – alcool dehidrogenaza – il transforma in aldehida formica foarte toxica producand blocajul ireversibil al rinichiului. Un catel care a ingerat antigel trebuie adus de urgenta la medicul veterinar unde i se va administra intravenous antidotul – alcoolul etilic in doze stiute numai de catre acesta. Alcoolul are o afinitate mai mare pentru enzima respectiva, nelasand sa se produca acidul formic, antigelul eliminandu-se ca atare prin urina.
APLICAREA GAROULUI IN CAZ DE HEMORAGII ARTERIALE SAU VENOASE


Cele mai frecvente hemoragii sunt la membre. De regula sunt venoase sangele inchis la culoare iesind in suvoaie fara sa pulseze. Hemoragiile arteriale sunt foarte rare, arterele fiind situate profund, in apropierea oaselor sectionarea trebuind sa fie foarte adanca pentru a le produce. Garoul (care e bine sa fie elastic) se pune in cazul hemoragiilor venoase sub (catre extremitate) locul hemoragiei. Doar in cazul hemoragiilor arteriale garoul se pune sus, deasupra locului hemoragiei. In ambele cazuri presiunea asupra plagii este cea mai importanta.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE TORSIUNE DE STOMAC


Aceast accident consta in torsionarea stomacului care nu este ancorat de peretii abdominali, in cazul unei ingestii bruste a unor cantitati foarte mari de alimente. Este specifica raselor de talie mare, capabile de a ingera 4-5 kg de hrana in mai putin de un minut. Stomacului torsionat i se blocheaza iesirile datorita rasucirii, hrana din stomac intrand intr-un proces de fermentatie, gazogen putand duce la moartea animalului prin asfixie sau la compromiterea acestei parti a tubului digestiv. Este deseori asociata cu torsiunea splinei, organ intens vascularizat care in cateva zeci de minute se gangreneaza. Trebuie ajuns de urgenta la medicul veterinar, care va recurge de urgenta la operatie.


AJUTORUL LA FATARE, RESUSCITAREA NOULUI NASCUT


Femelele fata la 57-63 de zile de la ultima monta. Actul fatarii este precedat de scaderea cu mai mult de un grad Celsius a temperaturii corporale, respectiv acesta va ajunge la valori mai mici de 38 de grade. Cateaua este agitata si trebuie sa aiba locul ei unde sa fete. Prima expulzare este mai dureroasa, placenta trebuie indepartata imediat, cu o carpa uscata se sterg caile si orificiile aeriene superficiale si se leaga ombilicul cu un fir de matase la mai putin de un centimetru de la emergenta sa. Placenta poate fi consumata de catre mama, iar puiul trebuie in primul rand dat la lins pentru a fi recunoscut de catre aceasta. In primele ore puii trebuiesc incalziti de corpul mamei. Abia dupa ce se incalzesc si isi restabilesc echilibrul termic se pot hrani. Daca eforturile de fatare dureaza mai mult de 30 de minute sau daca intervalul intre fatari este mai mare de 2 ore terbuie luata legatura cu medicul veterinar.